duminică, 27 decembrie 2009

Nanu feat Arssura -Trup fara suflet

http://www.youtube.com/watch?v=D50PraChudE&feature=related

luni, 21 decembrie 2009


Stau uneori si ma intreb cat de multa iubire incape intr-un singur suflet sau cat de mult vrea sufletul tau un alt suflet.

E oare gresit sa-ti doresti un om cu toata fiinta ta?
Sa-ti doresti sa il ai in fiecare secunda a vietii tale?
Si sa fii capabil sa iti dai si ultima suflare pentru acest om? Acest om care inseamna viata intreaga. Sufletul pe care il doreste sufletul meu. Sufletul care se muleaza perfect langa al meu incat fac unul singur.
Un suflet care bate pentru doi.
E posibil oare ca atunci cand vrei o persoana atat de mult sa nu poti fi langa ea?
E posibil ca un dor sa te cuprinda in fiecare secunda in care te gandesti la el? Un dor care nu te lasa sa respiri,nu te lasa sa plangi,un dor care iti tine sufletul mort pentru cateva secunde.
Revine iar si iar.
Si..totul e posibil.
Dar e destul sa te privesc in ochi si sa-ti vad sufletul. Sa vad ca ma vrei la fel de mult,ca ti-e dor la fel de mult,si dorul trece.
Revine mereu si mereu dar ma linstesti tu.Vocea ta,ochii tai. Asta e lumea mea .
Lumea in care suntem tu si eu.
Un singur suflet.

Si un dor imens de tine.Imens ca lumea intreaga.

Un dor care iti vrea sufletul,ochii,buzele,mainile calde si intreaga ta fiinta.

Un dor imens care urla din toata fiinta mea TE IUBESC!

20 de ani de la caderea comunismului in ochii jurnalistilor britanici

La 20 de ani de la căderea comunismului, scriu jurnaliştii de la timesonline.co.uk, citând un sondaj, "situaţia din România este mai rea decât era înainte de 1989". Mai mult, 40% dintre repondenţii citaţi au spus că viaţa este, în prezent, mai grea. În plus, 56% dintre aceştia au afirmat că, "sub regimul comunist, oamenii erau trataţi, în general, cu mai mult respect decât în prezent".

"Numele lui Ceauşescu se află pe buzele tuturor, în autobuze şi în cafenele", continuă jurnaliştii britanici. "Într-adevăr, în timpul regimului comunist existau tot felul de reguli absurde, cum ar fi cea care interzicea aprinderea becurilor între anumite ore, interzicea avorturilor sau raţionalizarea alimentelor, însă, în prezent, foarte mulţi oameni, cu precădere din mediul rural, încă îl mai pomenessc pe geniul din Carpaţi în rugăciunile lor", continuă publicaţia online.
Nici rata şomajului, care se află în continuă creştere, nici faptul că, potrivit unui raport al Transparency International, România se află printre cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, nici chiar "exemplele de megalomanie", cum ar fi Casa Poporului, nu au scăpat criticilor jurnaliştilor britanici.
Mai mult, publicaţia citează un raport potrivit căruia 85% dintre bogaţii României au un trecut comunist. "Un alt raport arată, însă, că lucrurile nu stau tocmai astfel, iar România este mândră, pe bună dreptate, de numărul impresionant al milionarilor sub 35 de ani, aşadar liberi, care nu se află sub suspiciunea că s-au numărat printre lacheii lui Ceauşescu", apreciază jurnaliştii.

"Cea mai mare problemă cu care s-a confruntat România este discrepanţa enormă între bogaţi şi săraci. În recenta bătălie prezidenţială dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană, cei doi au atacat problema într-o manieră personală. Băsescu, care a fost reconfirmat în poziţia de preşedinte, a insistat asupra faptului că-şi va folosi al doilea mandat pentru a afla adevărul despre revoluţia din 1989. Geoană a făcut referire la dezvoltarea societăţii şi la nevoia de a respinge dorinţa de îmbogăţire", punctează jurnaliştii.
În încheiere, jurnaliştii trag o concluzie cât se poate de nefericită: "Silviu Brucan, unul dintre conspiratorii care au ajutat la detronarea lui Ceauşescu, a spus, la scurt timp după Revoluţie: Românii vor avea nevoie de 20 de ani pentru a învăţa ce înseamnă democraţia. Cei 20 de ani s-au scurs, însă românii încă mai au de învăţat."

Dan Puric - Cine suntem


                            Acum in prag de sarbatori vreau sa va recomand o cate absolut minunata din care avem cu totii de invatat "Cine suntem" Scrisa de Dan Puric.
"Antrenamentul de uitare la care este supus poporul roman, astazi, face ca gandirea si inima sa se roteasca pe loc si, din aceasta rotire in gol, paradoxal, o data cu trecutul, dispare si viitorul. El, omul de azi, pedaleaza zadarnic intr-un prezent continuu. A locui cu fiinta doar intr-o dimensiune a timpului, si aceea distorsionata, inseamna moartea lenta, dar sigura, a identitatii" (Dan Puric)

Este o carte despre neamul romanesc, trecut si prezent intre mandrie si ipocrizie iar Dan Puric este un scriitor profund religios, un artist, un om, si, in primul rand, un roman ce se adreseaza poporului sau, pe care il indeamna sa-si asume identitatea nationala, nelasand-o sa se piarda in uitare.

Calendarul Mayas....2012


Data de 21.12. 2012 ( ziua in care se incheie Calendarul mayas) este una sincronistica. O sincronicitate perfecta a cifreleor ar fi fost la 20.12.2012 sau in la 21.12.2112(aceasta din urma cifra va fi sincronistica in mod perfect peste o suta de ani). Asa cum multi stiu din cercetarile facute de catre psihanalistul Carl Gustave Jung, noi le dam semnificatie evenimentelor din lumea noastra, dar o putere non fizica le poate lega dincolo de implicarea vointei, a dorintei sau a intelegerii noastre imediate. Mistica numerelor a fost intotdeauna o preocupare a omului, caci se spune ca numerele sunt expresii ale ale unor tipare energetice deloc intimplatoare. In mistica numerelor, cifrele de la 1 la 10 ascund secretele intregii existente. De aceea, orice numere am avea in fata, le adunam asa incit sa obtinem un numar de la 1 la 10. Daca procedam ca atare cu numerele ce compun sfirsitul calendarului mayas vom obtine mai intii urmatoarele secvente numerice: 3.3.5. Sau putem imagina secventa sub forma 3.3.2.3. Cifra totala iese 11, iar 11, 22 si 33 nu se aduna in mistica numerelor. Ele fac exceptie de la principiul adunarii tocmai pentru ca reprezinta tipare energetice semnificative (ale luminii) prin ele insele. Ca urmare, avem un 33 in data de 21.12, ceea ce inseamna ca ne aflam in fata unui tipar energetic de tipul 33.2.3! Tot mistica numerelor spune ca 33 este vibratia cristica. Frumusetea sincronistica a cifrelor de tipul 12.21, precum si aparitia lui 33 arata ca data sfirsitului calendarului mayas este mai degraba una..armonioasa. Aparitia frecventa sau sincronistica a unor cifre dezvaluie armonia unor zile, ani sau evenimente de viata ce se petrec in acele timpuri. Iar in spatele armoniei sta intotdeauna Vointa Divina si puterea ei de a se manifesta vizibil, in viata de zi cu zi. Trebuie sa mentionam ca “armonia divina” nu inseamna ca noi vom cistiga bani cu nemiluita, ca Egourile noastre isi vor putea manifesta ifosele si nici ca vom putea controla chiar si misarea aripii unui fluture! Dimpotriva, manifestarea Vointei Divine poate presupune chiar inversul a ceea ce am crezut, am fost convinsi sau am inteles de-a lungul evolutiei constiintei. Renuntarea la tendinta de a controla oamenii, lumea, viata ar putea fi impusa( nu de catre Dumnezeu, ci de legea creatiei, in care domneste armonia, pacea si iubirea). Vointa mintii umane, dorintele si confuziile mentale care au creat frica, ura, distrugerea, respingerea si suferinta profunda a constiintei ar putea deveni “cheia dramei umane”! Pentru ca din minte se naste opozitia la intelegerea si cunoasterea lui Dumnezeu, iar ..dizarmonia si drama s-ar putea ivi tocmai din rezistenta Egoului sau a mintii. Tiparul energetic de tipul 3 sau 33, ca si cel de tipul 11 si 22 au semnificatia “interventiei divine”, a Prezentei Divine in viata de zi cu zi si ele ne cer sa avem credinta completa, totala si neconditionata in puterea iubirii divine de a ne ghida si a ne oferi ceea ce avem nevoie pentru supravietuire. Dramele mintii ar putea fi dezvaluite prin puterea Gratiei Divine, asa incit crizele de toate felurile vor aparea ..doar ca efect al credintelor, convingerilor si proiectiilor mentale, pe care frecventa 33 le va dezvalui ca fiind..produse ale mintii sau ale credintei noastre in ele.

Sursa 7 plus

miercuri, 16 decembrie 2009

Cartile sunt prieteni reci dar siguri

Afirmatia conceputa de Victor Hugo:”Cartile sunt prieteni reci ,dar siguri” , dupa parerea mea reliefeaza faptul ca oamenii din ziua de azi sunt mai distanti si ne indeamna a ne indrepta atentia spre carti
Chiar daca, uneori ne este greu si ne-am dori poate sa ne descarcam povestind unui prieten ce ni s-a intamplat, deseori ramanem dezamagiti.O raceala ce ne infioara trupul ne cuprinde pe fiecare iar atunci primul prieten ce ne apare in minte este cartea.Fiecare om a citit macar o carte in viata lui, iar atunci cand ii este greu simte nevoia de a se refugia citind si recitind versuri mult iubite in care se regaseste , renascandu-I amintiri , aducandu-I zambetul pe buze sau lacrima pe obraz.
Dupa parerea mea cartea este cel mai bun prieten al omului chiar daca nu-ti poate comunica sfaturi si idei prin viu grai ea ti le impartaseste printr-o maniere mai eleganta zic eu pe o maniera mai eleganta pe placul tuturor.Mi-e greu sa cred ca umbriti de incertitudine si teama oamenii nu pot gasi intr-o carte motivatia unui nou tel ,idei , sfaturi, incurajari.E adevarat poate ca o carte nu e calda , nu iti vorbeste suav si nu-ti vorbeste delicat dar iti este alaturi neconditionat mereu.
Atunci cand gandurile ti se angajeaza intr-o cursa, cand ajungi sa te lupti cu tine nu uita : Cartea este cea care detine esenta lucrurilor si alaturi de ea formand o echipa stabila poti infiinta un deznodamant fericit!

Cat traieste omu' invata...

Invata de la apa sa ai statornic drum
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum
Invata de la umbra sa treci si sa veghezi
Invata de la stanca cum neclintit sa treci
Invata de la vierme ca nimeni nu-I uitat
Invata de la nufar sa fii mereu curat
Invata de la flacari ce-avem de ars in noi
Invata de la ape sa nu dai inapoi
Invata de la umbra sa fii smerit ca ea
Invata de la stanca sa-nduri furtuna grea
Invata de la soare ca vremea sa-ti cunosti
Invata de la stele ca-n cer sunt multe osti
Invata de la greier cand singur esti sa canti
Invata de la luna sa nu te inspaimanti
Invata de la vulturi umerii ti-s grei
Si du-te la furnica si vezi povara ei
Invata de la floare sa fii gingas ca ea
Invata de la miel sa ai blandetea sa
Invata de la pasari sa fii mereu in zbor
Invata de la toate ca totu-I trecator
Invata de la soare cum trebuie s-apui
Invata de la vantul ce adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de linistit sa treci
Invata de la toate ca toate-ti sunt surori
Cum treci frumos prin viata
Cum poti frumos sa mori!
Ia seama fiu al jertfei prin lumea-n care treci
Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti in veci!

COLINDE

Pentru ca sarbatorile se grabesc sa ajunga si toti romanii sunt prinsi in bratele mirosului sarbatorilor iata un site ce a urcat foarte repede in top .... un site cu multe colinde romanesti ....http://colinde-craciun.blogspot.com/

Prima revista de muzica clasica din Romania



Se numeste simplu, “Muzica clasica”, si este prima revista de acest gen de la noi. S-a lansat luna aceasta, in decembrie, si apare la fiecare 2 luni (numarul urmator va aparea in februarie 2009).
Mi se pare un lucru bun ca mai apar si astfel de publicatii, si sper ca se va mentine pe piata (nu stiu cati o vor cumpara in mod constant, fiindca salile de concerte nu sunt tocmai pline, si banuiesc ca acela este un public tinta important).
Ce articole mi s-au parut interesante in acest prim numar:
un interviu cu Alexandru Tomescu, unul dintre putinii posesori ai unei viori Stradivarius;
o biografie a lui Antonio Vivaldi;
o prezentare a Vienei, cu urmele lasate acolo de marii compozitori;
un articol despre un instrument neobisnuit si uitat de multa vreme: serpentul.
plus alte lucruri interesante, in cele 100 de pagini ale revistei.
Pretul unui numar este 17.90 RON si include si un CD cu muzica clasica. Desi pare mai scumpa in comparatie cu alte publicatii, faceti si voi o socoteala cat costa sa cumperi Libertatea (sau alte non-ziare) zilnic, timp de 2 luni: de 2-3 ori mai mult, in timp ce calitatea articolelor nu este nici macar comparabila.
In fine, iata si continutul CD-ului:

Personal, mi-ar fi placut sa contina una sau doua lucrari intregi, nu fragmente din mai multe, dar e bine pentru inceput.
In concluzie, o initiativa laudabila. Eu astept cu nerabdare urmatorul numar.
PS: Au si un site, dar se pare ca inca mai lucreaza la el: http://www.mc-revista.ro/
Iata un site de unde puteti descarca gratuit unele dintre cele mai frumoase melodii clasice http://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Sound/list sper sa va fie de folos

Muzica clasica

Muzica clasica isi are originea in Renasterea italiana. Reforma si Contrareforma acorda un loc tot mai important cantecului in cursul slujbei, ceea ce da nastere oratoriului in Italia, cantata in tarile germane si marelui motet in Franta. Marii compozitori isi pun in evidenta talentul prin intermediul unui instrument privilegiat, orga, aspirand la titlul de capelmaistru.La sfarsitul secolului XVI apare un nou gen, opera ilustrata in 1607 de Orfeu compus de Claudio Monteverdi. Opera castiga teren in Franta cu Rameau si Lully ,iar in Anglia cu Purcell.Concertul se modifica prin crearea de noi instrumente, vioara si clavecinul. Muzica, deja prezenta in tipul de educatie aristocratica, devine problema profesionistilor, deseori aflati in serviciul unui nobil sau traind din comenzi.A. Vivaldi (1678-1748) domina concerto, termen care dateaza de la sfarsitul secolului al XVI lea si care desemneaza o opera de o anumita amploare pentru instrumente si voci.Concerto grosso, care foloseste la inceput in aceeasi masura toate instrumentele, va ceda treptat locul opozitiei dintre flaut si vioara, apoi dintre pian si restul orchestrei, de-a lungul a trei miscari; rapida, lenta, rapida.Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791). In ciuda unei vieti scurte si nefericite, el ambogateste traditiile musicale.A compus in toate genurile, dand dovada de o inepuizabila inventivitate melodica.Va trebui insa asteptat mijlocul secolului XX si venirea marilor muzicologi, a lui Alfred Einstein in special, pentru ca opera sa sa fie cu adevarat descoperita. A lasat o imensa mostenire, alcatuita din sonate, concerte, simfonii si opera (Nunta lui Figaro, Don Juan, Flautul fermecat...).Geniul lui Ludwig van Beethoven (1770-1827), prin foarte buna stapanire a compozitiei instrumentale, prin romantismul sau lyric, eclipseaza toti contemporanii. Amploarea operei sale, ca si varietatea acesteia fac ca Beethoven sa fie maestro prin excelenta al inceputului de secol XIX.
RobertSchumann (1810-1856) reia aceasta sursa de inspiratie, Dragostea si viata unei femei, ciclu de lieduri dar se consacra, in afara liedului, lucrarilor scrise pentru pian, revolutionand stilul de executie la acest instrument. Mare admirator al lui Bach, el este impreuna cu Mendelssohn (1809-1847) la originea Bachgesellschaft-ului, prima publicare integrala a operei maestrului.Totusi, Mendelssohn este cel care, in 1829, redescopera Pasiunea dupa Sf.Matei. Johann Sebastian Bach (1685-1750) a fost fara indoiala cel mai remarcabil dintre muzicienii Germaniei din prima jumatate a secolului al XVIII- lea.A fost capelmaistru la capela din Weimar, organist de Curte la Koelhen din 1717 pana in 1723 si cantor la Leipzig.In aceasta perioada compune Concertele brandenburgice.Datorita talentului sau, orchestra va capata o noua forta de expresie, rezervata pana atunci compozitiilor vocale.Muzica religioasa ii domina opera, dar si muzica instrumentala ocupa un loc important.Familia Bach va da nastere unei intregi generatii de muzicieni.In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea,Viena devine centrul muzicii europene.Acest renume ii este dat de doi mari compozitori: Joseph Haydn (1732-1809) si Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791).Claudio Monteverdi (1567-1643), capelmaistru la biserica San Marco din Venetia din 1613 pana in 1643, este primul care foloseste vocile umane alaturi de instrumente, in scopul obtinerii unui lirism dramatic.Compozitia a capella este imbogatita de un acompaniament instrumental.Heinrich Schutz (1585-1672), capelmaistru la Dresda, se inspira de la Monteverdi si Giovanni Palestrina (1525-1594).El isi allege textile din traducerea Bibliei a lui Luther, o parte importanta a operei sale fiind acordata muzicii sacre, funebre sau psalmice.Este autorul primei opera germane, Daphne(1627).Din anii '60 muzica este influentata de teatrul musical si de o intoarcere spre traditie, ilustrata prin muzicile repetitive. Teatrul musical are drept finalitate depasirea folosirii clasice a instrumentului, utilizat de artist ca sursa muzicala, dar si ca obiect purtator de sens, de care trebuie sa se foloseasca precum un actor de un accesoriu din teatru; in felul acesta, un contrabass poate ilustra in mainile sale formele voluptoase ale unui corp feminine.In1970,Mauritio Kagel impinge experienta mai departe, ilustrata de opera sa Staatsteater.

sâmbătă, 12 decembrie 2009

Craciunul







Craciunul




Crăciunul sau Naşterea Domnului (naşterea lui Iisus Cristos) este o sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. În anumite ţări, unde creştinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungeşte în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către creştini cât şi de către cei necreştini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moş Crăciun”..
Pentru milioane de oameni, sarbatorile de iarna sunt o ocazie de a fi cu familia si cu prietenii, de a reinnoi legaturile cu cei dragi. Multi altii le considera un timp pentru a reflecta la nasterea lui Isus Cristos si la rolul sau in salvarea omenirii. In Rusia, oamenii nu au fost intotdeauna liberi sa serbeze Craciunul, asa cum au fost in alte tari. Desi Biserica Ortodoxa Rusa a celebrat Craciunul secole la rand, in cea mai mare parte a secolului al XX-lea, rusii n-au mai putut face acest lucru. Ce a generat aceasta schimbare?
Nu dupa mult timp de la Revolutia comunista bolsevica din 1917, autoritatile sovietice au inceput sa duca in intregul stat o politica agresiva de promovare a ateismului. Sarbatoarea Craciunului cu implicatiile sale religioase a cazut in dizgratie. Statul a initiat o campanie atat impotriva Craciunului, cat si impotriva Anului Nou. Simbolurile locale ale acestor sarbatori – pomul de Craciun si Ded Moroz, sau Mos Gerila, echivalentul rusesc al lui Mos Craciun – au fost chiar condamnate public.
In 1935 s-a intamplat ceva ce a schimbat radical modul in care rusii tineau sarbatorile de iarna. Autoritatile sovietice l-au reintrodus pe Mos Gerila, precum si pomul de iarna si sarbatoarea Anului Nou, facand insa o schimbare majora. Mos Gerila avea acum sa aduca daruri nu de Craciun, ci de Anul Nou. In plus, bradul nu mai era un pom de Craciun, ci un pom de Anul Nou! De fapt, in Uniunea Sovietica s-a schimbat semnificatia sarbatorii, astfel ca sarbatoarea Anului Nou a luat locul Craciunului.
Sarbatorile de iarna au devenit in intregime laice, deposedate oficial de orice semnificatie religioasa. Pomul de Anul Nou era acum impodobit cu ornamente cu insemnatate laica, nu religioasa, ce ilustrau progresul Uniunii Sovietice. Ziarul rusesc Vokrug Sveta (Ocolul lumii) explica: ”Putem urmari istoria construirii unei societati comuniste observand podoabele pomului de Anul Nou din diferiti ani ai erei sovietice. Pe langa obisnuitii iepurasi, turturi de gheata si turte, s-au confectionat podoabe in forma de secera, de ciocan si de tractoare. Acestea au fost ulterior inlocuite cu figurine de mineri si cosmonauti, cu podoabe reprezentand platforme petroliere, rachete si vehicule lunare”.
Dar ce s-a intamplat cu ziua de Craciun? Aceasta zi nu numai ca n-a fost recunoscuta, dar a fost transformata de autoritatile sovietice intr-o zi lucratoare obisnuita. Cine dorea sa tina sarbatoarea religioasa a Craciunului, trebuia sa fie foarte discret, altmiteri risca sa cada in dizgratia autoritatilor statului sis a suporte consecinte. Da, in Rusia secolului al XX-lea, sarbatorile de iarna n-au mai fost sarbatori religioase, ci sarbatori laice.
În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla, însoţită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost pentru a naşte. Ajunge la casa unor bătrâni, Crăciun şi Crăciunoaie, însă nici aceştia nu o primesc, spre a nu le spurca locul prin naşterea unui prunc zămislit din greşeală. Nemaiputând merge, Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciunoaia, auzind-o, şi ştiind ce înseamnă o naştere de copil, i s-a făcut milă de dânsa şi s-a dus la ea, îndeplinind rolul de moaşă. Crăciun, când a aflat, s-a supărat şi i-a tăiat babei mâinile; apoi, înspăimântat de tot ce s-a întâmplat, a plecat de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit, şi l-a dus să scalde copilul. Maria i-a zis să încerce apa, şi când a bagat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase decât erau înainte; de la această minune se crede că moaşele au mâini binecuvântate. În altă variantă a poveştii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei şi acestea cresc la loc.
Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiţie este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul „Steaua sus răsare...”, purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul „Bună dimineaţa la Moş Ajun!”, casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani.

In asteptarea Craciunului



Primii fulgi de nea au căzut deja de mult timp deasupra locuinţelor noastre... Fără să ne dăm seama timpul se scurge printre propriile preocupări şi astfel riscăm să ne trezim cu unii colindători la uşă. Atunci, vrând-nevrând, exclamăm: "Cum? Este deja Crăciunul! Când a trecut aşa de repede timpul? Am dormit sau ce s-a întâmplat?!" Aceste cuvinte şi le adresează aceia care nu ştiu că sărbătoarea Crăciunului este anticipată de un timp special de pregătire numit "Advent", care a început la 15 noiembrie pentru credincioşii greco-catolici şi la 30 noiembrie pentru cei romano-catolici.
Remarcam cu durere că, din nefericire, pentru multe familii sărbătoarea Crăciunului înseamnă doar "aspectele consumiste" care acoperă realitatea religioasă. Adevărata semnificaţie a Craciunului i este ascunsă sub zăpezile artificiale, sub bomboanele şi luminile care împodobesc străzile şi majoritatea locurilor publice. Foarte rar se poate citi sau auzi că sărbătoarea Crăciunului este o explozie de iubire şi bucurie care ni-l aduce pe Dumnezeu întrupat şi care ni-l dăruieşte pentru a ne răscumpăra. Experienţele triste pe care mi le-au povestit atâţia oameni mă fac să vă îndemn să nu vă lăsaţi antrenaţi de lăcomiile peisajului efemer al acestor sărbători, să nu înăbuşiţi iubirea divină în nişte inimi egoiste, să îndepărtaţi ideile pesimiste şi păcătoase şi să vă deschideţi total inimile pentru a primi comoara pe care ne-o dăruieşte Dumnezeu în aceste zile.
Sarbatori fericite, si un an cat mai bun cu putinta !!!
Gabriela